Marți, 02 aprilie 2019, a avut loc în Parlamentul României ședința solemnă dedicată aniversării a 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO și 70 de ani de la înființarea NATO. Am reușit să intrăm în NATO pentru că, indiferent de divergențele politice interne, toate partidele au avut aceleași două obiective majore: intrarea în NATO și UE.
Până la Revoluția din 1989, NATO era considerată dușmanul României, însă dispariția Tratatului de la Varșovia a lăsat România singură într-o Europă în care granițele se modificau rapid, fie ca urmare a reunificării Germaniei, fie ca o consecință a destrămării URSS, Iugoslaviei sau Cehoslovaciei. Ca să nu mai vorbim despre conflictele apărute în fosta Iugoslavie, Transnistria, Nagorno-Karabah, Osetia de Sud și Abhazia.
În acest context geopolitic, România, condusă de președintele Ion Iliescu, a depus o cerere oficială de aderare la NATO în anul 1993, iar în 1994 România a devenit primul stat fost comunist care a aderat la Parteneriatul pentru Pace propus de NATO.
În iulie 1997, președintele Emil Constantinescu a început negocierile pentru intrarea în NATO, negocieri continuate și după 2000. Pentru admiterea noastră, a fost decisiv sprijinul acordat de România coaliției internaționale împotriva terorismului lansată de Statele Unite ale Americii după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001.
România a fost invitată să adere la NATO în anul 2002, alături de alte șase state din Europa Cetrală și de Est: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia, foste țări membre ale Tratatului de la Varșovia, controlat de fosta URSS și care, timp de decenii, a fost principalul adversar al NATO.
În data de 29 martie 2004, România devenea membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, NATO, cea mai mare alianță militară din istorie.
Un efort extraordinar al puterii și opoziției de atunci, unite pentru un țel comun.
Ședința solemnă din 02 aprilie 2019 a fost condusă de către cei doi președinți ai camerelor, Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea, în prezența membrilor Guvernului, a congresmanului american Pete Sessions, a președintelui Klaus Werner Iohannis, a Avocatului Poporului, Victor Ciorbea și a foștilor președinți, Emil Constantinescu și Traian Băsescu. Marii absenți ai acestei aniversări au fost: fostul președinte Ion Iliescu și fostul premier Adrian Năstase.
Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a transmis marți, 02 aprilie, un mesaj președintelui Iohannis prin intermediul căruia a mulțumit țării noastre pentru contribuția adusă la NATO si a subliniat, printre altele, faptul ca “securitatea reprezintă fundamentul libertății și prosperității noastre”.
Pe lista vorbitorilor la șdință au figurat doar cei patru înalți demnitari ai statului român, Klaus Werner Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu, Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă, iar la finalul ședintei parlamentarii au adoptat o „Declarație de reafirmare a atașamentului României față de principiile și valorile NATO”
Din păcate, președintele Klaus Werner Iohannis a folosit tribuna Parlamentului pentru a ataca Guvernul României și majoritatea PSD-ALDE, prilej cu care reprezentanții Puterii au vociferat, iar reprezentanții Opoziției au aplaudat…
Președintele, aflat deja în campanie electorală de peste un an, a condamnat demersurile Guvernului, calificându-le ca „asalt la adresa statului de drept” ce „ riscă să fragilizeze statutul nostru în NATO și UE” considerând că „diletantismul” guvernării PSD „vulnerabilizează România”.
Iohannis a vorbit despre „modificarea legilor în interesul unei persoane, creșterea inflației, arbitrariul și lipsa de profesionalism”, subliniind faptul că „ PSD eșuează să se ridice la înalțimea acestui moment.”
Președintele s-a comportat ca și când el a fost cel care a introdus România în NATO și a ținut să sublinieze că doar datorită lui România a alocat 2% din PIB pentru armata…
„Ne confruntăm cu amenințări tot mai complexe, provenite din multiple direcții strategice, care tind să afecteze NATO, de aceea, e nevoie de coeziune internă în fiecare stat (…) Am alocat 2% pentru aparare, la initiativa mea s-a realizat acest demers. A fost rezultatul unui consens politic obtinut la initiativa mea (…) În realitate, incompetența guvernanților, stimați parlamentari, riscă să afecteze chiar modul în care ne îndeplinim angajamentele și responsabilitățile în cadrul NATO.”
Sedința solemnă s-a transformat în bâlci din pricina invitatului Iohannis, care, se pare, că nu înțelege semnificația cuvântului SOLEMN.
Au urmat la tribună președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, care au vorbit despre însemnătatea aderării țării noastre la NATO, evitând să-i dea o replică lui Iohannis, pentru a nu păta solemnitatea zilei cu probleme mărunte, de propagandă electorală .
O reacție mai dură a avut premierul Viorica Dăncilă, care a criticat transformarea de către președinte a unei ședințe solemne într-un eveniment electoral și a cerut scuze invitaților pentru atacurile lui Iohannis :
„Azi am venit la o şedinţă solemnă dedicată aderării ţării noastre la NATO. Regret că acest eveniment important a fost transformat de către preşedintele României într-un eveniment de campanie electorală. Îmi cer scuze eu, prim-ministrul României, tuturor celor care astăzi se așteptau la o ședință solemnă dedicată acestui eveniment ”a spus premierul la finalul discursului.
În încheiere, vicepresedintele Camerei Deputatilor, Florin Iordache, a citit textul Declarației Parlamentului prin care se reafirmă atașamentul României la valorile și principiile NATO.
NATO reprezintă principalul garant al securității țării noastre, dar, din păcate, la aproape 30 de ani de la Revoluție și 15 ani de la intrarea în NATO, România este dezbinată chiar de către cel care ar trebui să o țină unită, iar o Românie dezbinată este foarte vulnerabilă…
