Preşedintele Klaus Werner Iohannis i-a transmis, joi, 07 februarie 2019, o scrisoare premierului Viorica Dăncilă în care anunţă respingerea numirii Liei Olguţa Vasilescu în funcţia de viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice și motivarea acestei decizii.
De 80 de zile asistăm la un blocaj al Guvernului. Faptul că Iohannis se folosește de funcția de președinte pentru a obstrucționa activitatea Guvernului României și a obține capital politic, afectează pe termen lung credibilitatea acestei instituții.
Să facem o scrută trecere în revistă a celor 80 de zile:
În data de 20 noiembrie 2018, premierul României, Viorica Dăncilă, s-a prezentat la Palatul Cotroceni cu propunerea de revocare a 8 miniștri și 8 propuneri de noi miniștri pentru funcțiile astfel vacantate.
Potrivit Constituției Romaniei, vacantarea funcției de membru al Guvernului la un minister a avut loc odată cu propunerea de revocare transmisă președintelui Romaniei, Klaus Werner Iohannis, de către premierul Viorica Dăncilă. În această situație președintele este obligat să ia act de revocare și să numească, la propunerea premierului, noi membrii.
CONSTITUȚIA ROMÂNIEI:
Art. 106 „Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. ”
Art. 85, (2): “În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revoca şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.”
Klaus Werner Iohannis, preşedintele României a declarat că Guvernul este slab și ar trebui înlocuit (cu „guvernul meu”? nn): “Am primit o propunere de remaniere a Guvernului. Această remaniere, după părerea mea, este o soluție slabă. Sunt în continuare de părere că soluția corectă pentru România ar fi fost, și este în continuare, soluția înlocuirii acestui Guvern, care a creat foarte multe probleme României.„
Președintele, a acceptat 6 miniștri, iar doi au fost refuzați, fără nici un fel de motivare.
Cei șase miniștri care au fost acceptați de președinte au fost : Niculae Bădălău (Ministerul Economiei), Marius Budăi (Ministerul Muncii), Constantin Bogdan Matei (Ministerul Tineretului și Sportului), Daniel Breaz (Ministerul Culturii), Alexandru Petrescu (Ministerul Comunicațiilor), Gabriel Leş (Ministerul Apărării).
Lia Olguța Vasilescu și Ilan Laufer au fost respinși pentru Ministerul Transporturilor și Ministerul Dezvoltării Regionale, pentru că președintele i-a considerat „nepotriviți”. “Celelalte două propuneri le consider nepotrivite și vor fi refuzate”, a spus președintele.
Pentru a da greutate acestei respingeri, președintele a refuzat să-i revoce din funcție pe Paul Stănescu (Ministerul Dezvoltării) și Lucian Șova (Ministerul Transporturilor).
În urma acestei mișcări a președintelui, premierul și conducerea PSD și-au retras sprijinul miniștrilor Paul Stănescu și Lucian Șova, care au fost nevoiți șă-și dea demisia.
Lovindu-se de refuzul președintelui de a-i numi pe cei doi, Vasilescu și Laufer, premierul Dăncilă a făcut președintelui o nouă propunere pentru cele două ministere: Lia Olguța Vasilescu, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Mircea Drăghici, la Ministerul Transporturilor.
După aroape două luni de la declanșarea conflictului de natură Constituțională între Palatul Victoria și Cotroceni, în data de 17 ianuarie 2019 președintele Klaus Werner Iohannis i-a transmis, premierului Viorica Dăncilă o scrisoare în care explică de ce a refuzat numirile celor doi miniștri la Transporturi și Dezvoltare, două portofolii importante. Președintele a precizat că documentația care însoțește propunerile de numire a Liei Olguței Vasilescu și Mircea Drăghici la Dezvoltare și Transporturi este incompletă, pentru că lipsesc: copia cărții de identitate și nu fac dovada că sunt cetățeni români; dovada că nu au fost colaboratori ai fostei Securități; certificatul de cazier judiciar și un CV care să arate că persoanele în cauză nu sunt incompatibilitate cu funcția.
Aceste acte nu au fost cerute NICIODATĂ. Ca să nu mai vorbim de faptul că Lia Olguța Vasilescu a avut 14 ani la Revoluție și nu ar fi putut fi colaborator al Securității.
Amintim cititorilor noștri că Lia Olguța Vasilescu a mai fost numită de Iohannis în mai multe guverne fără să i se ceară acte în plus:
- la 3 ianuarie 2017, a fost propusă ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale în Cabinetul Sorin Grindeanu, fiind învestită în funcţie la 4 ianuarie 2017. Tot la 4 ianuarie 2017, a demisionat din funcţia de primar al Craiovei, postul său fiind incompatibil cu noul statut;
- în ziua de 14 iunie 2017, şi-a înaintat demisia din funcţie, alături de majoritatea membrilor Cabinetului Grindeanu. La 21 iunie 2017, Guvernul Grindeanu a fost demis prin Moţiune de cenzură;
- la 28 iunie 2017, Lia Olguţa Vasilescu a fost propusă ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale în guvernul Mihai Tudose, fiind învestită în funcţie la 29 iunie 2017;
- în data de 15 ianuarie 2018, Mihai Tudose şi-a înaintat demisia din funcţia de prim-ministru al României, după retragerea sprijinului politic în cadrul Comitetului Executiv Naţional (CExN) al PSD. La 16 ianuarie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că l-a desemnat premier interimar pe Mihai-Viorel Fifor, ministru al Apărării Naţionale, iar la 17 ianuarie 2018, a desemnat-o pe Viorica Dăncilă, propusă de PSD, pentru funcţia de prim-ministru;
- Lia Olguţa Vasilescu a fost propusă ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale în cabinetul Dăncilă la 26 ianuarie 2018, fiind învestită în funcţie la 29 ianuarie 2018.
Preşedintele era obligat să semneze pentru cele două ministere, pentru că era deja la a doua propunere, conform Deciziei CCR 98/2008: “În exercitarea atribuţiilor prevăzute de art.85 alin. (2) din Constituţie, Preşedintele României poate refuza, o singură dată, motivat, propunerea primului-ministru de numire a unei persoane în funcţia vacantă de ministru. Primul-ministru este obligat să propună o altă persoană”.
Premierul Dăncilă a completat dosarele și a retrimis cele două propuneri, Lia Olguța Vasilescu – Ministerul Dezvoltării și Mircea Drăghici – Ministerul Transporturilor, președintelui.
Pe 22 ianuarie 2019, Klaus Iohannis a declarat că cele două propuneri ale premierului Viorica Dăncilă, trimise a patra oară, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi la Transporturi, sunt analizate. Tot atunci președintele a anunțat că se va da un răspuns, „într-un timp rezonabil”.
În data de 5 februarie, 2019, Klaus Iohannis a fost sunat de Viorica Dăncilă, pentru a rezolva situația celor două portofolii, Dezvoltare Regională și Transporturi, care nici până la această dată nu au miniștri titulari, pentru că președintele îi tot refuză.
„Eu am sunat ieri la domnul preşedinte Iohannis, l-am rugat ca să dea un răspuns referitor la cele două portofolii, pentru că vin la Bruxelles şi e neplăcut pentru noi să spunem că încă această criză legată de nominalizarea celor doi miniştri continuă. Domnul preşedinte a promis că în următoarele zile va da un răspuns. Nu mi-a spus ce răspuns va da, decât că va da un răspuns.”, a spus Viorica Dăncilă, care a mai declarat că nu ar fi surprinsă dacă ar primi un nou refuz. „Am luat în calcul şi acest aspect, dar în această situaţie vom avea un Comitet Executiv Naţional, ne vom sfătui cu membrii CEx şi vom vedea ce decizie luăm. Trebuie să avem în vedere două aspecte: ori mergem la Curtea Constituţională ori găsim o soluţie foarte rapidă”, a mai spus premierul.
În data de 07 februarie, președintele a transmis premierului o scrisoare în care îi explica motivele de refuz a candidaturii Liei Olguța Vasilescu la Ministerul Dezvoltării Regionale, fără să facă nici o referire la Mircea Drăghici, propunerea pentru Ministrul Transporturilor.
Potrivit lui Iohannis, Lia Olguța Vasilescu nu are pregătirea necesară pentru o astfel de funcție și nici profilul moral adecvat.
Prezentăm integral scrisoarea:
„Stimată doamnă Prim-ministru,
Prin Decretul nr. 5/2019 s-a constatat vacanța funcției de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, ca urmare a demisiei domnului Paul Stănescu din această funcție. Propunerile înaintate succesiv, de numire în această funcție de membru al Guvernului, nu au fost însoțite de înscrisurile din care să rezulte îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, aspecte ce v-au fost comunicate prin adresele nr. CP1/149/10.01.2019 și CP1/189/17.01.2019. (…).
Analizând activitatea persoanei propuse, astfel cum rezultă aceasta din documentația transmisă, constat că doamna Lia-Olguța Vasilescu nu are pregătirea de specialitate necesară în niciunul dintre domeniile care fac obiectul de activitate al ministerului pentru care este propusă. De asemenea, din aceeași documentație constat că doamna Lia-Olguța Vasilescu nu are experiența în materie necesară promovării și gestionării politicilor publice guvernamentale la nivel național în domeniul complex al dezvoltării regionale și administrației publice.
Astfel, în calitate de primar, doamna Lia-Olguța Vasilescu nu a promovat și nu a gestionat politici publice de nivel național, iar în calitate de parlamentar a desfășurat activitate în comisii parlamentare care, prin obiectul de activitate, sunt direct legate fie de pregătirea sa profesională, respectiv domeniul culturii, artei și mijloacelor de informare în masă, fie au legătură cu experiența obținută în calitate de ministru, respectiv domeniul muncii și protecției sociale.
Totodată, nu se poate ignora faptul că, în calitate de ministru al muncii și justiției sociale, doamna Lia-Olguța Vasilescu a promovat un cadru lipsit de transparență în relația cu societatea civilă și în procesul de dialog social, fără consultarea actorilor implicați. Or, realizarea și asigurarea unui dialog autentic, prin implicarea partenerilor din administrația publică, mediul academic și societatea civilă, alături de pregătirea și experiența profesională sunt esențiale pentru exercitarea acestei funcții de demnitate publică.
La conturarea acestui profil se adaugă declarațiile controversate, atacurile la persoană virulente, limbajul folosit în comunicările publice, presiunile asupra justiției, reținute inclusiv de către Consiliul Superior al Magistraturii, toate acestea fiind aspecte care vin în contradicție cu cerințele de responsabilitate pe care le implică deținerea unei funcții de înaltă demnitate publică, precum cea de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.
Față de aceste considerente am decis să resping propunerea de numire a doamnei Lia-Olguța Vasilescu în funcția de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice. În consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 85 alin. (2) din Constituție și ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale urmează să înaintați o altă propunere pentru funcția de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice care, în mod necesar, pe lângă respectarea condițiilor prevăzute de lege, ar trebui să răspundă și cerințelor referitoare la pregătirea generală, pregătirea în specialitatea domeniului, experiența în materie, instruirea și aptitudinile pentru funcția în domeniu, reputația neștirbită și moralitatea”.
În lumina clarificărilor Curții Constituționale, prin Decizia 98/2008, președintele nu are voie să refuze a doua numire pe motiv de competență și oportunitate, ci doar pe motive de legalitate.
Explicația dată de președinte este lipsită de substanță, având în vedere experiența în administrație a Liei Olguța Vasilescu, dobândită ca primar al Craiovei. Motivul adevărat să fie oare că președintele este convins că aceasta va performa la Ministerul Dezvoltării sau președintele are ceva personal cu olteanca?
După cel de-al patrulea refuz al președintelui, Olguța Vasilescu a anunțat că îi va face o plângere penală lui Iohannis:
„Am luat act de noua scrisoare redactată de președintele Johannis și cred ca sunt îndreptățită să fac mai multe precizări:
⁃ 1. Este evident că nu există niciun motiv de legalitate pentru respingerea mea la funcția de ministru al Dezvoltării, așa cum a statuat CCR. Sunt cetățean român, cu domiciliul in România, nu sunt condamnată penal, nu am colaborat cu Securitatea (nici nouă, nici veche), nu am nicio incompatibilitate. Acest lucru îl recunoaște și Klaus Johannis și, deci, singura modalitate legală admisă de Constituție ca să fie motiv de respingere, i-a căzut de la primul paragraf.
⁃ 2. Scrie despre faptul că nu am experiența administrativă, omițând, în text, un amănunt semnificativ din CV-ul meu, transmis și la dosar, că am fost primar al unuia dintre cele mai mari orașe din România și, judecând după scorul electoral obținut pentru al doilea mandat, cetățenii au apreciat performanța mea.
⁃ 3. In plus față de președintele României care a fost doar profesor și primar, am trei mandate de parlamentar și al patrulea în curs (în două îndeplinind funcții de președinte de comisii parlamentare), am fost primar 5 ani și doi ani am deținut funcția de ministru. Așadar, experiența mea e chiar ceva mai consistentă decât a lui Klaus Johannis până a ajunge președinte.
⁃ 4. Motivul real pentru care mă respinge Klaus Johannis se referă la declarațiile politice făcute în decursul anilor, drept garantat de Constituție, la art. 72, alin. 1. De altfel, acest motiv mi se pare a fi cel mai stalinist posibil. La lecția de democrație și Constituție Klaus Johannis a lipsit mereu, dar acum ține să ne arate și sub propria semnătura.
⁃ 5. A invoca un comunicat CSM care se referea tot la declarații ale mele, în condițiile in care nu mai puțin de șase Instanțe judecătorești mi-au dat ulterior dreptate, mi se pare de-a dreptul stupid pentru argumentația respingerii pentru funcția de ministru, mai ales ca vine din partea unei persoane dovedită de Instanțele de judecată că a obținut prin fals imobile și a cărei soție refuză să se prezinte la organele de anchetă pentru a da explicații.
⁃ 6. Comunicarea președintelui se referă și la reputația și imoralitatea mea. Mi se pare mai mult decât penibil și înjositor pentru un președinte să opereze cu instrumente specifice postacilor care aruncă găleți de mizerie în oameni politici pe care nu îi agreează.
⁃ 7. Nefiind vorba de niciun fel de motiv de legalitate pentru respingere, ci doar de ura personală, consider ca dl. Klaus Johannis se încadrează perfect la infracțiunea de abuz in serviciu, prevăzută de art. 297, alin 1 și 2, Cod Penal, motiv pentru care am început deja redactarea unei plângeri penale in acest sens.
a scris Olguța Vasilescu într-o postare pe facebook.
Având în vedere că sunem deja în a doua lună din mandatul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, Guvernul ar trebui să se grăbească cu sesizarea Curții Constituționale pe un conflict juridic de natură constituțională între Președinție și Guvern, demers în care sigur ar avea câștig de cauză.
Cu motivarea acestui refuz, președintele ne-a demonstrat încă odată că pentru dumnealui Constituția și Deciziile CCR sunt obționale
